Cum este posibil? România are 581.000 de şomeri dar companiile nu găsesc forță de muncă

Comunitate

Deficitul de candidaţi din centrul şi din vestul ţării i-a forţat pe angajatori să ofere pachete salariale la care în urmă cu cinci ani nici nu s-ar fi gândit.

muncitori

Angajatorul occidental, care preferă să ducă românii peste hotare, este în continuare cel mai mare duşman al pieţei muncii din România. Perspectivele devin îngrijorătoare, cel puţin pentru industria producătoare şi pentru sectorul it. Importul de forţă de muncă, întoarcerea căpşunarilor, măsuri legislative şi fiscale, o strategie diferită în educaţie sunt doar câteva dintre soluţiile propuse de angajatori pentru a atenua criza forţei de muncă cu care se luptă companiile.

Cu peste 8 milioane de locuitori care fac parte din populaţia ocupată (adică au venituri din muncă), dintre care numai 4,7 milioane sunt salariaţi cu „acte“ şi cu alţi 3 milioane de români care au plecat la muncă în străinătate, România a ajuns astăzi într-un impas: ar câştiga noi proiecte de investiţii, dar nu are cu cine să le livreze. Motivul? Angajatorii nu reuşesc să găsească suficient de multă forţă de muncă pe care să o angajeze, iar piaţa muncii a devenit, din nou, una a candidatului, pentru că cererea de personal este mai mare decât oferta.

„Cel mai mare competitor al unei firme care caută angajaţi în România este angajatorul occidental, care îi atrage pe români în Italia, Spania sau Germania“, este de părere Florin Godean, country manager al furnizorului de soluţii privind forţa de muncă Adecco România, companie care  a plasat anul trecut circa 8.500 de angajaţi în fabricile şi companiile de servicii din România.

În cazul celor care aleg să rămână în ţară, spune el, mulţi dintre ei aşteaptă de la angajatori oferte mai bune şi de aceea există situaţii în care nu se grăbesc să se angajeze chiar dacă există oportunităţi în zona în care locuiesc. „Paradoxal, în prezent cel mai mare deficit de candidaţi se înregistrează în cazul muncitorilor necalificaţi şi al lucrătorilor ultracalificaţi“, adaugă şeful Adecco, care spune că cea mai mare criză de personal se resimte în centrul şi în vestul ţării şi mai puţin în Moldova.

Iar companiile din acele regiuni confirmă tendinţa. Spre exemplu, pentru grupul Continental, cel mai mare angajator din industria de componente auto din România, deficitul cel mai mare de candidaţi se resimte în zona experţilor tehnici. Astfel, poziţiile cel mai greu de ocupat poartă titulaturi de tipul: high level programmer, experienced embedded software developer, hardware engineer, system engineer sau project manager.

„Noi am încercat să compensăm acest deficit investind foarte mult în relaţia cu universităţile, am creat programe de atragere a tinerilor încă din facultate (practică, competiţii, cursuri etc.) dar şi de fidelizare (burse private, programe de master), astfel încât să ne formăm propriii specialişti. O altă zonă sensibilă e cea a meseriaşilor, iar aici căutăm electricieni, mecanici şi operatori CNC (maşini cu comandă numerică – n.red.) cu experienţă“, a spus Anica Stoica, director de personal în cadrul Continental România, grup cu 15.000 de angajaţi pe plan local.

FARMECUL CÂŞTIGURILOR DE 600 – 700 DE EURO

Un exemplu grăitor pentru a sublinia foamea de angajaţi este dat de Alexandru Blemovici, directorul general al producătorului de componente auto Schaeffler, companie cu 4.000 de angajaţi pe plan local. Compania are o nevoie acută de operatori pe maşini cu comandă numerică, iar Blemovici admite că acum este, în mod clar, o perioadă mai fierbinte decât în trecut, deoarece candidaţii se găsesc din ce în ce mai greu, în timp ce o înrăutăţire se simte şi din punctul de vedere al fluctuaţiei de personal. Firmele devin din ce în ce mai disperate să atragă noi candidaţi şi măresc pachetele salariale pentru a atrage muncitori de la concurenţă. Migraţia externă, chiar şi temporară, accentuează acest fenomen. „În situaţia actuală în care este nevoie de atât de multă forţă de muncă, eu cred că sunt destule categorii de profesii care devin interesante din punctul de vedere al salariilor, chiar dacă acestea sunt departe de nivelul din vest“, spune Blemovici.

Sursa: businessmagazin.ro

Dacă ți-a plăcut acest articol, urmarește Gazeta de România pe Facebook.