Românca din colecţia privată a Reginei Angliei şi a Împăratului Japoniei. Cum a ajuns pictoriţa faimoasă în străinătate, deşi este anonimă în ţara natală

Actualitate

Luciana Tămaş (23 de ani), din Satu Mare, pictează cu suflet românesc, dar studiază arta într-o universitate din Germania. Tânăra vorbeşte despre provocările şi beneficiile sistemului de învăţământ german şi despre maniera în care se formează ca artist peste hotare.

12319348_1093735850645295_1324638580_n

FOTO: Luciana Tămaş cu o culegere de lucrări ştiinţifice realizate de ea şi colegii de universitate. Sursa: Facebook

Luciana Tămaş, din Satu Mare, are 23 de ani şi, la această vârstă fragedă, deja se pregăteşte să cucerească lumea. Nu, nu cu o armată, ci prin artă, cu ajutorul picturii. Cunoscută în oraşul natal drept un copil minune, Luciana a avut prima expoziţie personală în anul 2000, în Cluj, la vârsta de opt ani, dar pictează încă de la patru ani. Primul ei desen a fost un portret de copil, iar la opt ani avea deja peste 200 de lucrări.

În urma primei expoziţii i s-a prevăzut un viitor strălucit în pictură. De atunci au trecut 15 ani şi, între timp, a mai avut 22 de expoziţii personale şi 25 de grup, nu doar în România, ci şi în ţări cum ar fi Olanda, Germania, Franţa, Italia, Bulgaria şi Ungaria. În prezent, pictoriţa studiază arta la o universitate din Germania.

Luciana îşi aminteşte cum s-a apucat de pictat şi de ce o atrăgea această lume a culorilor, o lume pe care unii o văd aparte pentru că reuşeşte să trezească simţurile chiar şi celor mai închişi şi introvertiţi oameni. „Pare-se că, deoarece eram tăcută, după cum mă tot caracterizau apropiaţii, încercam să comunic prin desen. Foarte repede, însă, am învăţat să citesc şi să scriu, iar acest lucru mi-a înlesnit accesul spre fabuloasele lumi pe care cărţile le ţin ferecate în ele. Desenul, pictura, scrisul şi lectura au fost un fel de mici năvoade în care s-au prins acele subtile elemente generatoare de sens, de care avem cu toţii nevoie“, povesteşte sătmăreanca Luciana Tămaş. (Foto. Luciana Tămaş la Muzeul de Artă Modernă în Hanovra. Sursa: facebook).

12346711_1093735847311962_2064829243_n

În anul 2012, Serviciu German de Schimb Academic (DAAD – Deutscher Akademischer Austauschdienst) i-a acordat o bursă pentru talentul de care dă dovadă atunci când aşterne pe pânză culorile. Cu începere din acelaşi an, a studiat la „Hochschule für Bildende Küenste“ (HBK) din oraşul Braunschweig (Germania), o universitate prestigioasă de artă unde a fost singurul student din lume care a beneficiat de o bursă completă din partea DAAD.

„În ultimul an de liceu, am fost invitată să aplic pentru o bursă în Germania. Selecţia a fost una extrem de riguroasă şi s-a desfăşurat în mai multe etape, atât în România, cât şi în Germania. Cu câteva săptămâni înainte de Bacalaureat, am fost anunţată că Serviciu German de Schimb Academic îmi va acorda o bursă pentru studiul artei, pe o perioadă de cinci ani. În toamna aceluiaşi an, am început să studiez la HBK, cu profesorul Hartmut Neumann. În anul 2013, am aplicat pentru următoarea etapă a studiului şi am fost acceptată în clasa de sculptură a profesorului Thomas Rentmeister şi în cea de pictură a profesorului Olav Christopher Jenssen. HBK este a doua cea mai mare universitate de arte din Germania, cu aproximativ 1.200 de studenţi, şi singura din Saxonia Inferioară“, explică tânără artistă.

De-a lungul acestor ani în care a studiat în Germania, a avut şansa să călătorească în mai multe oraşe europene, unde a interacţionat atât cu artişti vizuali, cu critici, cât şi cu profesori. Sătmăreanca îşi aminteşte cu drag de Satu Mare, unde a găsit susţinere pentru a alege drumul pe care merge azi, însă recunoaşte că în Germania, pentru un tânăr artist, posibilităţile sunt altele comparativ cu România. După ce a fost acceptată la universitate, la scurt timp au început să apară şi proiectele, pentru ca azi să fie printre cei mai apreciaţi studenţi ai instituţiei.

Diferenţe în sistemul de învăţământ

„O particularitate a universităţii noastre este aceea că îmbină studiul artei cu studiul teoretic. Aici, pe lângă clasele de artă plastică, sunt pregătiţi şi teoreticieni media şi ai artei. Este interesant, deoarece viitorii plasticieni pot interacţiona cu viitorii teoreticieni chiar şi în timpul cursurilor. Această abordare îţi dă o perspectivă destul de exactă asupra felului în care îţi vede teoreticianul opera. Despre Thomas Rentmeister, în clasa căruia mă aflu, trebuie să spun că este un artist extrem de inovator prin materialele pe care le foloseşte şi prin situarea sa în contextul artelor plastice europene“, îşi descrie activitatea, cu pasiune, Luciana. Ea mai spune că toate lucrările sunt analizate şi dezbătute la sânge.

„Fiecare lucrare este trecută prin atât de multe filtre şi gândită din atât de multe perspective, încât probabilitatea ca un obiect plastic nesemnificativ să fie introdus în circuit este aproape nulă. Thomas Rentmeister este cel care mediază aceste dezbateri şi este un judecător imparţial. Tot el ne încurajează în a ne dezvolta şi din alte puncte de vedere: asimilarea de limbi străine, abilitatea de a concepe proiecte. Studiul artei la HBK are o durată de cinci ani şi poate fi prelungit pentru încă două semestre, pentru a obţine statutul de «Meisterschüler» (n.r. – student cu masterat)“, relatează tânăra.

Performanţele care au făcut-o cunoscută pe Luciana Tămaş la nivel naţional şi internaţional nu sunt o întâmplare. Sătmăreanca mărturiseşte că a muncit mult şi continuă să o facă, în ciuda laudelor pe care le primeşte.

„Când sunt în atelier concep totul element cu element. Când am cursuri sunt atentă la ceea ce mi se predă, când trebuie să organizez un eveniment mă concentrez la ceea ce am atunci de rezolvat. Cu alte cuvinte, eu muncesc, aşezat şi modest, iar aprecierile, atunci când apar, sunt, eventual, ca un fel de bătaie amicală pe umăr. Un prieten olandez, nu prea comunicativ, îmi spunea pe vremuri, după ce îmi privea ore în şir lucrările: «Ai muncit bine!». Era concluzia unui expert care îmi descifra creaţia şi, foarte probabil, încerca să mă «descifreze» şi pe mine. Fireşte, contează să ai şansă, dar dacă norocul şi şansa ar fi peşti, sunt convinsă că ar înota în apele mai multor mări şi oceane“, mărturiseşte Luciana.

O punte de legătură între România şi restul lumii

Chiar dacă e plecată din ţară, sătmăreanca îşi doreşte să rămână în strânsă legătură cu România şi cu tot ceea ce înseamnă arta din ţară, nu doar pentru că e româncă, ci şi pentru a promova talentele şi patria ei peste tot pe unde merge.

„Chiar la primul seminar DAAD, la care am participat în septembrie 2012, în Berlin, ni s-a spus: «Ne-am dori ca voi să fiţi o punte de legătură între ţara de origine şi Germania». Mi-a plăcut mult acest gând: mă străduiesc acum şi voi face tot ceea ce îmi va sta în putere şi în viitor pentru ca să fiu un asemenea element de legătură. Am avut şansa de a întâlni oameni care mi-au fost alături şi pe care nu îi voi uita! Ei mi-au oferit un cadou excepţional: încrederea că sunt pe drumul cel bun. Le mulţumesc şi îi asigur că mă voi strădui să merit acest transfer de entuziasm. Apreciez numeroase persoane şi am grijă să le transmit periodic gândurile mele. Iar pentru cei care nu mai sunt aprind câte o lumânare şi le păstrez vie memoria. Aşa procedăm cu toţii, nu?“, adaugă Luciana Tămaş. Sătmăreanca păstrează însă şi o doză de mister asupra vieţii ei. „În afară de faptul că sunt o tânără artistă vizuală europeană, care înaintează prin labirinturile timpului ei, conştientă de faptul că, dacă tot nu există o ieşire din ele, există măcar varianta de a le cartografia, umaniza şi de a transforma aceste structuri întortocheate în spaţii accesibile, nu ar fi chiar atât de multe de spus despre mine“, se descrie Luciana Tămaş.

Unde putem vedea lucrările Lucianei Tămaş

Luciana Tămaş este cunoscută în plan internaţional, dar cu toate acestea în România prea puţini oameni au auzit de ea. Lucrările ei pot fi admirate la Muzeul Naţional Cotroceni, la Ambasada României de la Haga, precum şi în colecţiile private ale Majestăţii Sale Elisabeta a II-a a Marii Britanii, ale Majestăţii Sale Imperiale Akihito (Împaratul Japoniei), ale Majestăţii Sale Sofia (Regina Spaniei), ale Majestăţii Sale Rania Al-Abdullah (Regina Iordaniei), ale Prinţesei Margriet a Olandei, ale Barbarei şi Jennei Bush (fiicele gemene ale lui George W. Bush, fostul presedintele ale S.U.A.), dar şi în arhiva fostului preşedinte al României Ion Iliescu.

Sursa: adevarul.ro

Lost Password

nike tn pas cher nike tn pas cher nike tn pas cher nike tn pas cher nike tn pas cher outlet hogan outlet hogan outlet hogan outlet hogan outlet hogan outlet hogan sac longchamp pas cher sac longchamp pas cher sac longchamp pas cher outlet woolrich outlet woolrich outlet woolrich outlet woolrich outlet woolrich outlet peuterey outlet peuterey outlet peuterey outlet peuterey woolrich outlet woolrich outlet woolrich outlet woolrich outlet