România, țara care exportă muncitori tineri. Diaspora trimite acasă 1,5 miliarde de euro pe an

Comunitate

Trei milioane şi jumătate de români muncesc peste hotare în momentul de faţă, arată datele statistice, iar mulţi dintre aceştia sunt tineri care au ales străinătatea pentru că acasă au dat doar de uşi închise. Conform datelor oficiale, Diaspora trimite anual în ţară 1,5 miliarde de euro.

muncitori-constructii

“Mă voi întoarce când voi avea suficienţi bani în cont”.

Tinerii din România se plâng că nu îşi găsesc un loc de muncă în ţară, după terminarea studiilor, iar atunci când au totuşi o şansă, domeniul în care ajung să muncească nu are nicio legătură cu studiile absolvite.

Din aceste motive, munca în străinătate rămâne pentru mulţi singura variantă. Este şi cazul Cosminei Albişoru, o tânără de 25 de ani, din judeţul Dolj.

Cosmina este absolventă a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Craiova, specializarea Limbi străine şi lucrează în Anglia. Rolul ei este să verifice fructele care merg spre vânzare. „Am plecat pentru că nu aveam un loc de muncă şi pentru că în afara ţării salariile sunt cu mult mai mari. Acum sunt inspector controlul calităţii. Job-ul meu presupune verificarea fructelor înainte, în timpul, şi după ce au fost ambalate. Am terminat în ţară o şcoală postliceală de controlul calităţii, dar aici a fost irelevant. Am găsit job-ul într-un anunţ de mică publicitate, într-un ziar. Am plecat în 2014. Eram încă studentă la master. M-am întors în ţară în perioada sesiunilor şi după absolvire am plecat din nou”, a povestit Cosmina pentru MEDIAFAX.

Dacă ar fi rămas în Craiova, ar fi putut deveni profesor, aşa cum, de altfel, şi-a dorit. A avut însă o experienţă neplăcută şi a renunţat, cel puţin pentru moment.

“Este foarte greu să obţii un loc în învăţământ în România. Sunt locuri puţine şi cu ore puţine, la ţară, cel mai probabil trebuie să faci naveta între mai multe şcoli. Posturi titularizabile sunt foarte puţine sau chiar deloc. Eu am vrut şi vreau să mă fac profesoară. Am dat examenul de titularizare, dar mi-a luat postul o colegă cu nota mai mică, pe motiv că directorul şcolii o ceruse pe ea”, spune tânăra. Cosmina nu a renunţat însă la gândul că într-o zi va ajunge la o catedră în ţara ei. Nu acum însă, ci atunci când va avea “suficienţi bani în cont”.

Şomajul în luna iunie 2016 era, la nivelul ţării, de 6,4%. Tinerii absolvenţi şi studenţii cu vârste între 18 şi 25 de ani reprezintă 14- 15% din şomerii României şi spun că cea mai mare problemă pe care o întâlnesc pe piaţa muncii este aceea că au nevoie de experienţă. Într-un mod paradoxal, nu reuşesc să acumuleze experienţă pentru că nu loc de muncă şi nu reuşesc să îl obţină pentru că nu au experienţă. În ceea ce priveşte şomajul de lungă durată, la finele anului 2015, se aflau înregistraţi în evidenţele agenţiei 18.412 tineri sub 25 de ani aflaţi în şomaj de peste 6 luni (ceea ce reprezintă 27,20% din totalul şomerilor sub 25 de ani).

Cât priveşte românii plecaţi peste hotare, mulţi dintre ei tineri, trimit acasă în jur de 1,5 miliarde de euro pe an, însă potenţialul economic şi investiţional al Diasporei poate fi cifrat la zeci de miliarde de euro, anunţa premierul Dacian Cioloş la începutul acestui an, relatează  MEDIAFAX.

Şeful Executivului spunea în luna februarie că Guvernul are în vedere încurajarea revenirii în ţară a românilor care îşi doresc acest lucru sau stimularea legăturilor culturale, de afaceri şi ştiinţifice pentru cei care preferă să rămână în afară.

“S-au obişnuit cu un anumit standard al serviciilor publice din afară la nivel de educaţie, de sănătate, de calitatea administraţiei publice şi îşi doresc, dacă se întorc şi decid să-şi investească capitalul pe care îl au, inclusiv cel uman, personal, să fie siguri că pot să-şi asigure un viitor decent şi pentru copii”, spunea Dacian Cioloş.

Citiţi mai mult pe Mediafax

Dacă ți-a plăcut acest articol, urmarește Gazeta de România pe Facebook.