Temerile că Marea Britanie se îndreaptă spre un Brexit dureros revin

Actualitate

Temerile că Marea Britanie se îndreaptă spre un Brexit dureros revin şi vor provoca declinul lirei sterline. Flash crash-ul de vineri este doar începutul.

money-1462205099xet

Oricare ar fi cauzele prăbuşirii fulger a lirei sterline de vineri – cu 6% în patru mi­nute faţă de dolar –, pentru mulţi observatori eveni­mentul arată câteva lucruri clare: traiectoria monedei britanice cât timp rulează drama Brexitului şi că traderii de valute lasă din ce în ce mai mult ca politica să joace un rol în deciziile de investiţii, relatează zf.ro.

„Prăbuşirea fulger“ (flash crash) arată un adevăr simplu – Brexitul slăbeşte lira sterlină, scrie The Guardian. În timp ce traderii îşi trăgeau răsuflarea vineri dimineaţă după plonjonul dramatic al lirei, un strateg a adus o explicaţie simplă pentru forţele din spatele evenimentului. „Moneda este acum, de facto, opoziţia oficială la politicile guvenului”, a spus David Bloom, strateg la HSBC.

Aceste temeri se reflectă în cursul lirei, care vineri s-a depreciat la cel mai scăzut nivel faţă de dolar din ultimii 31 de ani.

Grant Lewis, analist la Daiwa Capital Markets Europe, arată că lira a fost săptămâna trecută moneda cu cea mai slabă evoluţie din lume. „Lira va sta mult timp alături de o adunătură de monede demne de milă în ceea ce priveşte performanţa – de la începutul anului doar monedele din Angola, din Sierra Leone, Nigeria, Venezuela, Mozambic şi din Suriname au scăzut mai mult”. Iar chinurile nu s-au terminat, avertizează Lewis. „Minimul istoric la care lira a ajuns faţă de dolar a fost de 1,05 dolari pe unitate – dacă guvernul continuă să se întrepte cu capul înainte spre un Brexit dur, revenirea la acele niveluri nu este ceva de neimaginat”. Bloom vede lira la 1,10 dolari pe unitate la sfârşitul anului trecut. Vineri lira a atins minimul de 1.1841 de dolari, după care şi-a revenit uşor.

Cele două prabuşiri fulger notabile din ultimii ani sugerează o perspectivă deprimantă pentru liră, notează The Wall Street Journal. Crash-ul din mai 2010 al cotaţiilor acţiunilor americane a fost cauzat un algoritm de trading defect, iar indicele bursier Dow Jones Industrial Average a pierdut 600 de puncte în cinci minute – o scădere de 9%. După ce piaţa şi-a revenit, atenţia s-a îndreptat spre pericolele tradingului computerizat, dar după 15 zile de tranzacţii normale preţurile au ajuns înapoi la minimele atinse după crash.

La fel s-a în tâmplat în octombrie 2014, când yieldurile titlurilor americane de Trezorerie s-au prăbuşit brusc (sau, având în vedere că preţurile obligaţiunilor evoluează în direcţie inversă celei a yieldurilor, aceasta a fost o urcare fulger). O anchetă a Rezervei Federale, banca centrală a SUA, a găsit că o parte din vină pentru turbulenţele puternice de pe una dintre cele mai mari pieţe ale lumii o poartă algoritmii de tranzacţionare. Piaţa şi-a revenit la nivelurile anterioare, dar în numai trei luni yieldurile au ajuns mai mici decât erau după prăbuşirea fulger.

Cauzele căderilor bruşte au fost de natură tehnică, dar toate aceste evenimente au dus la prăbuşiri deoarece traderii s-au lăsat pradă pesimismului. Pentru liră, acestea sunt veşti proaste deoarece nivelul de 1,18 dolari pe unitate atins vineri va fi noua ţintă pentru cei care cred că Brexitul va decurge urât.

Dacă ți-a plăcut acest articol, urmarește Gazeta de România pe Facebook.